CallDoc

„Facultatea de masculinitate” între disciplină și misoginie: analiza unui psihoterapeut

CallDoc
„Facultatea de masculinitate” între disciplină și misoginie: analiza unui psihoterapeut

O investigație privind comunitatea online „Facultatea de masculinitate” scoate la iveală promovarea ideilor de dominație asupra femeilor, în timp ce specialiștii explică mecanismele psihologice din spatele acestor grupuri.

O investigație publicată de Context.ro la 22 septembrie 2026, realizată de jurnalista Venera Dimulescu, a scos la iveală activitatea lui Constantin Baciu, un antrenor personal din Brașov cu pregătire militară de parașutist-comando. Acesta a fondat „Facultatea de masculinitate”, o comunitate online accesibilă printr-un abonament lunar de 25 de euro, unde cursanții primesc recomandări despre sport, nutriție și vestimentație, dar sunt și expuși unor mesaje misogine, referințe elogioase la Mișcarea Legionară și idei despre violență și dominație.

În martie 2026, Centrul FILIA a depus o plângere împotriva antrenorului la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, reclamând conținutul misogin distribuit de acesta pe rețelele sociale.

Psihoterapeutul adlerian Gabriela Răileanu explică faptul că atracția pentru astfel de comunități poate proveni din nevoia de apartenență, apreciere sau din dificultăți relaționale. Aceasta subliniază că pentru unii bărbați este mai ușor să identifice femeile drept problemă decât să accepte durerea respingerii, iar modelele de comportament învățate în copilărie — unde tatăl este servit și mama asumă toate responsabilitățile — pot influența percepția asupra normalității într-o relație.

Specialista avertizează că riscul apare atunci când disciplina și sportul sunt asociate cu ideea de superioritate față de femei. Transformarea este treptată: nevoia de respect devine nevoie de supunere, iar nevoia de protecție se transformă în control. Semnalele de alarmă într-o relație includ izolarea partenerei, verificările permanente, criticile repetate și pedepsirea prin tăcere.

În concluzie, Gabriela Răileanu susține că maturitatea emoțională presupune acceptarea autonomiei celuilalt și gestionarea frustrării fără intimidare. Ea definește puterea reală prin capacitatea de a nu transforma partenerul într-un obiect care trebuie controlat pentru a compensa propria nesiguranță.

Surse

Categorii: