Războiul modern accelerează dezvoltarea unor noi tehnici medicale
Conflictul din Ucraina a determinat dezvoltarea de tehnologii și metode medicale inovatoare, de la instruirea în realitate virtuală până la răspunsul Uniunii Europene la amenințările de tip CBRN.
Atacurile Rusiei asupra sistemului medical din Ucraina și transformarea tacticilor de război au determinat dezvoltarea unor metode inovatoare de protejare și tratare a militarilor răniți pe câmpul de luptă. Specialiștii caută noi tehnologii și metode de intervenție pentru a face față provocărilor create de utilizarea tot mai frecventă a dronelor, riscului de atacuri chimice, biologice, nucleare sau radiologice, și necesității de a oferi sprijin atât militarilor, cât și civililor din zonele de conflict.
Deși sunt interzise de dreptul internațional, atacurile asupra unităților medicale au devenit frecvente. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, Rusia a atacat infrastructura medicală din Ucraina de peste 3.000 de ori de la începutul invaziei la scară largă, continuând să distrugă stocuri esențiale de materiale și echipamente medicale. Un pericol suplimentar îl reprezintă tacticile de „double tap”, în care un al doilea bombardament este lansat asupra celor care intervin pentru a-i ajuta pe răniții din primul atac, sporind riscurile pentru medicii și personalul de salvare de pe front. Marcus Luttrell, fost membru al forțelor speciale americane Navy SEAL și fost medic militar, afirmă că aceste noile metode de luptă urmăresc să distrugă psihologic rezistența celor care apără Ucraina. El declară: „Pentru a distruge complet o societate, îi elimini mai întâi sursele de energie, apoi sistemul medical.”
În contextul critic, Luttrell consideră că toți militarii ar trebui să primească instruire medicală de bază înainte de a fi trimiși pe front, subliniind: „De fiecare dată când cineva este rănit, dacă nu ai pregătire medicală, intri în panică.” Tehnologiile de ultimă generație, precum cele dezvoltate în cadrul proiectului ReadyMed Europe, ar putea contribui la pregătirea personalului pentru noile condiții. Coordonat de compania letonă Exonicus R&D, proiectul are un buget de 10 milioane de euro și reunește firme din opt țări europene, având ca obiectiv dezvoltarea de programe de instruire medicală în realitate virtuală. Căștile VR sunt integrate cu sisteme de inteligență artificială care evaluează imediat procedurile pe manechine, permițând exercitarea unor scenarii adaptate schimbărilor de pe câmpul de luptă. Liga Ellere, directoarea Exonicus R&D, explică faptul că realitatea războiului din Ucraina a arătat că militarii pot fi nevoiți să rămână alături de un rănit timp de mai multe zile, schimbând radical conținutul programelor de pregătire.
Pregătirea include și civilii și echipelor de intervenție, inclusiv polițiștii și pompierii. Ellere avertizează: „Știm din experiența Ucrainei că și primii care intervin pot deveni ținte.” Utilizarea frecventă a dronelor a modificat prioritățile în tratarea răniților, atacurile cu drone provocând adesea traumatisme mai grave în partea superioară a corpului. Alte tehnologii emergente includ vehicule autonome, fără echipaj, capabile să evacueze militarii răniți pe timpul nopții, când trimiterea echipelor de salvare ar fi prea periculoasă.
În condițiile în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei se desfășoară la granițele Europei, Uniunea Europeană și-a intensificat eforturile de pregătire pentru situații de urgență. Strategia de pregătire pentru situații de criză, prezentată de comisarul european Hadja Lahbib, recomandă pregătirea unui kit cu provizii pentru primele 72 de ore și creșterea finanțării proiectelor din domeniul apărării. Printre planurile europene se numără evaluarea stocurilor de medicamente și vaccinuri pentru potențiale crize sanitare, cum ar fi izbucnirea unei epidemii de ciumă, un atac chimic, o nouă pandemie virală sau un dezastru nuclear. Totuși, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) avertizează că strategia nu atrage suficienti dezvoltatori. Marco Cavaleri, responsabilul EMA pentru amenințările la adresa sănătății publice, explică că principala problemă este lipsa finanțării, menționând că fără investiții în dezvoltarea de vaccinuri sau tratamente noi pentru situațiile de urgență, vor exista „puține opțiuni disponibile” pentru combaterea unor amenințări biologice. El solicită Europei să creeze „stimulentele potrivite pentru ca industria să dezvolte contramăsuri medicale.”
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția a alocat în 2021, 220 de milioane de euro prin intermediul Fondului European de Apărare pentru proiecte privind sprijinul medical în apărare, amenințările CBRN și biotehnologia. De asemenea, Comisia a investit 1,6 miliarde de euro în stocuri strategice de contramăsuri medicale prin mecanismul rescEU. Aceste investiții vizează asigurarea unei cereri previzibile și a unor investiții pe termen lung pentru produsele medicale esențiale securității, care s-ar putea să nu fie viabile comercial în condiții normale de piață.