Secretul fericirii conform 600 de ani de cercetări: importanța relațiilor sociale și a timpului petrecut cu cei dragi
Experții în știința bunăstării au concluzionat că calitatea legăturilor sociale și gestionarea timpului sunt factori decisivi pentru fericirea umană, depășind impactul siguranței financiare.
Analiza a 600 de ani de cercetări globale privind fericirea a evidențiat un obicei simplu, dar esențial, pentru îmbunătățirea stării de bine și a sănătății mintale: petrecerea unui timp mai îndelungat alături de cei dragi. Conform concluziilor publicate în august în revista Journal of Happiness Studies, simplul fapt de a avea o persoană pe care te poți baza are efecte semnificative asupra bunăstării, relațiile fiind considerate unul dintre cei mai fiabili factori predictivi ai fericirii.
Jan-Emmanuel De Neve, directorul Centrului de Cercetare a Bunăstării de la Universitatea Oxford, a subliniat că calitatea legăturilor sociale este un factor adesea subestimat, dar absolut esensial pe tot parcursul vieții. De Neve a precizat că nivelul sprijinului social, încrederea și existența unor persoane de încredere fac o diferență majoră în nivelul de bunăstare, atât la nivel individual, cât și la nivel de populație. În plus, cercetările sale au arătat că persoanele care împart cel puțin o masă cu alții raportează un nivel mai ridicat de fericire, stres și tristețe mai scăzute, precum și niveluri reduse de durere, independenta de țară sau cultură.
Lara Aknin, profesoară de psihologie socială la Universitatea Simon Fraser și coautoare a studiului, a explicat că existența mai multor relații și a comunităților din care face parte o persoană amplifică sentimentul de bunăstare. Mai mult, cercetătorii au constatat că circumstanțele externe — precum vârsta, locul de locuit sau statutul relațional — influențează doar aproximativ 10% din fericirea generală, în timp ce aproximativ 40% depinde de modul în care individul alege să își petreacă timpul.
Studiul a indicat faptul că, deși siguranța financiară constituie o bază solidă, veniturile suplimentare peste pragul necesar satisfacerii nevoilor de bază nu au un impact proporțional asupra fericirii generale. În schimb, s-a observat că persoanele mai fericite sunt cele care își aliniază activitățile profesionale și personale cu propriile valori și adoptă obiceiuri precum exprimarea recunoștinței, voluntariatul, ascultarea atentă și implicarea activă în viața socială.
Lord Richard Layard, codirector al Programului pentru Bunăstare de la London School of Economics, a avertizat că singurătatea a devenit una dintre principalele boli ale epocii curente, fenomen agravat de rețelele sociale și de munca de acasă. În același context, Gail Kinman, profesoară de psihologia sănătății ocupaționale la Universitatea din Londra, a menționat că legăturile sociale oferă sprijin emoțional și practic, protejând indivizii de efectele stresului și crescând speranța de viață prin relațiile bazate pe sprijin reciproc.