Consiliul Național al Elevilor solicită accesul adolescenților la consiliere psihologică fără acordul părinților

Proiectul de lege L478/2026, inițiat de parlamentarii USR Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun și Sorin Șipoș, a fost respins pe 28 octombrie de Senat, în pofida avizelor favorabile primite în comisiile de specialitate. Pentru respingere au votat 56 de parlamentari, 18 s-au abținut și 15 au votat împotriva respingerii. Votul a fost susținut aproape unanim de parlamentarii PSD și AUR, în timp ce cei mai mulți senatori PNL s-au abținut. USR și UDMR au susținut proiectul în unanimitate. Inițiativa legislativă urmărea completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Propunerea viza permiterea minorilor de 16 ani de a solicita singuri servicii de psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie. Accesul ar fi fost condiționat de evaluarea capacității cognitive a minorului, realizată de un psiholog cu drept de liberă practică. Specialistul ar fi avut obligația de a informa reprezentanții legali sau autoritățile în caz de risc iminent de autovătămare, vătămare a altor persoane, abuz sever sau suspiciunea unei afecțiuni care necesită intervenție medicală. De asemenea, adolescenții de 16 ani ar fi putut solicita singuri servicii de consiliere școlară și psihologică la cabinetele de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ. În total, 56 de parlamentari au votat pentru respingere, 18 s-au abținut și 15 au votat împotriva respingerii. Documentele de la comisiile Senatului indicau un raport favorabil înainte de votul decisiv. La vot, aproape toți parlamentarii PSD prezenți au votat pentru respingere, cu excepția lui Carmen Orban, care s-a abținut. Senatorii AUR au votat unanim pentru respingere, în timp ce în cadrul PNL, Monica Anisie și Petrică Lucian Rusu au votat pentru respingere, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş a votat împotriva, iar ceilalți s-au abținut. Deputatul USR George Gima a reacționat critic, subliniind dilema adolescenților care se confruntă cu probleme tocmai în mediul familial sau care sunt descurajați de prejudecățile părinților față de psihologi. George Gima a menționat situațiile în care părinții pot abuza copilul sau îi pot spune că „psihologul este pentru nebuni”, făcând acordul parental o barieră. Proiectul a fost inițiat de parlamentarii USR Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun și Sorin Șipoș. Ruxandra Cibu Deaconu a precizat că proiectul includea garanții, precum verificarea înțelegerii consilierii de către adolescent și informarea părinților în situațiile de pericol. George Gima a subliniat faptul că, după incidente grave, autoritățile se întreabă adesea ce ar fi putut face școala sau părinții pentru prevenire. Acesta a făcut referire la creșterea cazurilor de violență în școli, radicalizare pe internet sau autovătămare în rândul adolescenților. George Gima a menționat că, în România, un consilier școlar are în grijă peste 750 de elevi, fiind adesea singura resursă disponibilă. Pe lângă Consiliul Național al Elevilor, inițiativa USR a avut susținerea Ministerului Sănătății, a Ministerului Educației și a 42 de organizații și grupuri civice. George Gima a insistat asupra necesității accesului la sprijin psihologic pentru copiii din familii unde nu pot vorbi deschis, fără a nega rolul esențial al părinților. Proiectul a fost trimis acum la Camera Deputaților pentru o posibilă găsire a consensului. George Gima a declarat că „dacă un copil are curajul să ceară ajutor ar trebui să îl poată și primi”. Ruxandra Cibu Deaconu a acuzat existența unei „manipulări ideologice ordinare” care a condus la respingerea proiectului. Senatoarea a declarat că a pierdut în Senat „o bătălie pentru copii” în fața acestei manipulări. Cibu Deaconu s-a referit la adolescenții care suferă în tăcere din cauza divorțurilor părinților sau a depresiei, afirmând că aceștia au devenit „bătă” într-o luptă politică. Legea a fost redactată împreună cu psihologi, profesori, medici și tineri din mediul rural. Senatoarea a criticat discursurile parlamentarilor AUR, care au vorbit despre „castrare chimică”, „copii racolați” și „trafic de copii la nivel instituțional” în contextul cabinetelor de psihologie. Ruxandra Cibu Deaconu a menționat că unii colegi parlamentari, pe care îi respectă, nu au putut susține proiectul. Aceasta a declarat că o sperie faptul că o „etichetă ideologică” a cântărit mai mult decât suferința unui copil. Senatoarea a criticat subfinanțarea educației în România față de restul Uniunii Europene și raportul numeric scăzut de consilieri școlari. Cibu Deaconu a ironizat faptul că Senatul a găsit majoritate pentru introducerea uniformelor obligatorii, dar nu și pentru accesul adolescenților la ajutor psihologic. Ruxandra Cibu Deaconu a afirmat că sprijinul primit de la psihologi, profesori și părinți îi redă curajul de a continua demersul la Camera Deputaților. Psihologul Alexandra Jarda a subliniat nevoia unei conversații mai ample despre modul în care adolescenții pot fi încurajați să ceară ajutor. Alexandra Jarda a punctat importanța de a transmite copiilor încă din vârste mici că este în regulă să solicite sprijin, sugerând că, dacă părinții ar fi conștienți de importanța psihoterapiei, legea nu ar mai fi o problemă. Psihologul s-a declarat optimistă, observând un număr tot mai mare de părinți care caută sprijin pentru copiii lor, chiar dacă ei nu au beneficiat niciodată de terapie. Alexandra Jarda s-a întrebat cum pot politicienii care au respins legea să recomande sau să creadă în psihoterapie dacă nu au beneficiat niciodată de ea. World Vision România a reiterat apelul către Camera Deputaților pentru adoptarea proiectului legislativ.

World Vision România a solicitat Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, adoptarea proiectului de lege prin care tinerii de la 16 ani ar putea beneficia de consiliere psihologică fără acordul prealabil al părinților, după ce inițiativa a fost respinsă în Senat. Prin intermediul unui comunicat de presă, fundația a precizat că măsura este esențială pentru protejarea sănătății mintale a adolescenților și asigurarea accesului la sprijin specializat, inclusiv atunci când familia nu reprezintă un mediu sigur.

World Vision România a argumentat că, deși implicarea părinților este încurajată, aceștia pot ignora nevoia de consiliere sau pot fi chiar sursa abuzului, transformând acordul parental într-o barieră pentru cei care au cea mai mare nevoie de ajutor în cazuri de violență, neglijare, bullying sau anxietate. Pentru a susține aceste argumente, fundația a prezentat date conform cărora 8% dintre copiii chestionați consideră că sunt tratați întotdeauna mai rău de către părinți decât ceilalți copii din familie, iar 93% dintre copiii din mediul rural au trecut prin cel puțin o situație de bullying școlar în anul anterior cercetării. Fundația a atras atenția că, pentru un adolescent din medii marcate de violență, posibilitatea de a vorbi cu un psiholog poate constitui primul pas spre identificarea unei situații de risc și găsirea unei soluții.

World Vision România a subliniat rolul preventiv al consilierii psihologice, care poate ajuta adolescenții să gestioneze conflictele, să recunoască relațiile abuzive și să solicite ajutor înainte de agravarea dificultăților. Echipele fundației au menționat că școala și specialiștii din programele de protecție pot reprezenta spații sigure pentru copiii din comunități rurale și vulnerabile, care se confruntă cu presiunea școlară, bullyingul sau lipsa încrederii în sine.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, a declarat că unele copii nu au curajul să vorbească acasă despre ceea ce trăiesc, familia fiind uneori sursa suferinței. Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, a declarat că unele copii nu au curajul să vorbească acasă despre ceea ce trăiesc, familia fiind uneori sursa suferinței. Aceasta a insistat că nu se dorește înlocuirea familiei, ci asigurarea ajutorului în interesul superior al copilului, deoarece nu se poate cere unui adolescent abuzat să obțină acordul agresorului pentru a discuta cu un psiholog.

Organizația a menționat că, la 16 ani, adolescenții au deja drepturi recunoscute, cum ar fi posibilitatea de a încheia un contract individual de muncă, făcând recunoașterea autonomiei lor în solicitarea sprijinului psihologic un pas firesc. World Vision România susține ca acest acces să fie însoțit de garanții privind confidențialitatea și evaluarea nevoilor, părinții fiind implicați doar atunci când este sigur și în beneficiul copilului. Totodată, s-a punctat necesitatea consolidării serviciilor de consiliere, în special în mediul rural.