Costul tăcerii: De ce teama de a pune întrebări ne poate costa sute de lei

Psihologul clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Gabriela Marc, analizează modul în care reticența de a pune întrebări din teama de stânjeneală sau de a părea nepriceput poate conduce la pierderi financiare. Specialista exemplifică o situație în care o programare la salon care ar fi trebuit să coste 250 de lei ajunge la 650 de lei deoarece clienta acceptă un tratament suplimentar fără a întreba prețul, preferând să cheltuiască mai mult decât să riște câteva secunde de disconfort.

Un studiu publicat în revista Frontiers in Psychology a examinat influența percepției asupra ierarhiilor sociale asupra disponibilității consumatorilor de a solicita ajutor, utilizând experimente în contexte precum utilizarea aparatelor de fitness, regulile de etichetă la masă și comandarea vinului într-un restaurant. Rezultatele cercetării indică faptul că persoanele care acordă o importanță ridicată diferențelor de statut sunt mai reticente să ceară explicații din cauza stânjenelii anticipate, reacție care poate fi diminuată de încrederea în sine.

Gabriela Marc observă că chiar și persoanele care conduc echipe sau iau decizii importante pot ezita în fața unui specialist să admită că nu au înțeles ceva, din teama că neștiința ar putea duce la o scădere a respectului din partea celorlalți.

O analiză publicată în decembrie 2025 în Journal of Consumer Psychology, bazată pe date de la peste 64.000 de persoane, relevă că oamenii tind să evite solicitarea de ajutor atunci când situația este percepută ca stânjenitoare, mai ales dacă consecințele imediate ale lipsei de întrebări nu par grave.

Teama de a cere lămuriri poate genera costuri financiare neanticipate în diverse situații cotidiene. Psihologul Gabriela Marc precizează că acest comportament poate duce la semnarea unor contracte de credit fără o înțelegere completă a comisioanelor sau a dobânzii variabile, ori la acceptarea unei primele oferte salariale din teama de a nu părea lacomă sau nerecunoscătoare, renunțând astfel la posibilitatea unei remunerații mai mari.

Referindu-se la exemplul salonului de înfrumusețare, specialista subliniază paradoxul conform căruia unii oameni suportă mai ușor pierderea unei sume de bani (în cazul respectiv, 400 de lei) decât riscul ca cineva să fie nemulțumit de ei pentru câteva secunde. Potrivit psihologului, dorința de a nu deranja sau de a păstra aprobarea interlocutorului poate prevala asupra interesului financiar imediat, evitarea întrebării reducând temporar disconfortul, dar fără a rezolva problema.

Cauzele ezitării de a recunoaște lipsa de informații sunt complexe și nu sunt limitate de nivelul de educație sau venituri. Chiar și persoanele cu experiență profesională pot ezita să pună întrebări atunci când interacționează cu cineva pe care îl consideră o autoritate sau se află într-un domeniu necunoscut.

Gabriela Marc explică faptul că dorința de a părea competenți poate proveni dintr-un mediu de creștere în care validarea era condiționată de răspunsuri corecte și autonomie, ducând la confuzia dintre neștiință și lipsa valorii personale. În contextul României, raportarea la autorități (medici, profesori) poate fi influențată de educația primită, unde expresii precum „Nu contrazice” sau „Ar trebui să știi deja” au putut inhiba disponibilitatea de a cere lămuriri la maturitate, deși specialista notează că aceasta nu este o experiență universală sau cu o singură cauză.

Un studiu de la Universitatea Stanford, publicat în Journal of Experimental Social Psychology, arată că persoanele care oferă ajutor tind să subestimeze gradul de stânjeneală resimțit de cel care solicită ajutorul, făcând teama de a pune o întrebare mult mai intensă decât își imaginează interlocutorul.

Există strategii pentru a evita deciziile financiare prejudiciate de teamă. Pentru cei care se tem de judecată, formularea unei întrebări simple despre preț sau condiții poate fi dificilă, deși informațiile sunt esențiale pentru o decizie corectă înainte de semnarea unui contract sau acceptarea unei oferte.

Gabriela Marc recomandă notarea prealabilă a aspectelor care necesită lămuriri înainte de o întâlnire importantă, pentru a contracara efectul emoțiilor sau al presiunii interlocutorului. Specialista sugerează utilizarea unor întrebări simple și directe, precum: „Cât voi plăti în total?”, „Ce include acest preț?”, „Ce alternative am?” sau „Îmi puteți explica încă o dată?”.

În cazul deciziilor luate pe moment din dorința de a nu dezamăgi, psihologul recomandă solicitarea unui timp de gândire sau refuzul unui serviciu fără a oferi explicații suplimentare. Pentru persoanele cărora le este dificil să spună „nu”, se recomandă începerea cu gesturi mici, precum exprimarea preferințelor sau solicitarea de lămuriri, pentru a învăța să gestioneze disconfortul conversațional.

Gabriela Marc concluzionează că o întrebare nerostită poate costa nu doar bani, ci și încrederea în dreptul propriului individ de a ocupa un loc în propria viață.