Dependența de dopamină și impactul rețelelor sociale: perspectivele Annei Lembke

Anna Lembke, specialistă în medicina adicțiilor la Universitatea Stanford și autoarea cărții „Dopamine Nation”, avertizează că omenirea traversează o perioadă de dependență generalizată de dopamină. În cadrul unui interviu pentru „Weekend Adevărul” și în timpul participării la evenimentul Impact SEE, profesoara a analizat modul în care tehnologia și presiunea performanței profesionale afectează echilibrul psihic și relațiile umane.

Referitor la rețelele sociale, Anna Lembke susține că acestea creează o iluzie a conexiunii, în timp ce în realitate pot reduce sociabilitatea. Ea punctează faptul că utilizatorii tind să supraestimeze beneficiile și să ignore semnalele de alarmă, precum observațiile partenerilor sau ale copiilor privind lipsa de prezență. Specialista recomandă stabilirea unor limite stricte de timp pentru activitățile online și cultivarea hobby-urilor analogice — precum lectura ziarelor, ascultatul discurilor de vinil sau fotografia pe film — pentru a reda controlul asupra experiențelor personale și a combate fenomenul FOMO (fear of missing out).

Pentru cei care doresc să renunțe la comportamente compulsive, Anna Lembke propune strategii concrete: stabilirea unei date precise pentru renunț, redactarea unei liste cu motivele schimbării, implicarea unei persoane dragi în proces sau adoptarea unor activități alternative. Ea subliniază că perioada inițială poate fi marcată de iritabilitate, plictiseală sau insomnie, însă persistența permite reechilibrarea circuitelor de recompensă din creier și redescoperirea capacității de a fi prezent în momentul actual.

Din perspectiva medicală, experta insistă ca dependența să fie recunoscută drept o boală cronică, similară cu diabetul sau astmul, unde circuitul recompensei este deturnat, făcând substanța sau comportamentul să pară necesar pentru supraviețuire. Recuperarea necesită adesea tratarea întregului sistem familial pentru a întrerupe lanțul traumelor transgeneraționale și, în cazurile severe, sprijinul unor forțe exterioare sau spirituale atunci când voința individuală devine insuficientă.

Anna Lembke critică, de asemenea, modelul de succes bazat pe productivitate extremă, specific capitalismului și observat în cultura românească. Ea avertizează că utilizarea stimulentele (cafeină, nicotină) pentru performanță duce inevitabil la nevoia de sedative (alcool, dispozitive digitale) la finalul zilei. Specialista recomandă reducerea ritmului vieții și prioritizarea sănătății fizice, mintale și a relațiilor, argumentând că sacrificarea excesivă pentru performanță conduce la un sentiment de vid interior.