Epuizarea profesională în România: între programul lung și incapacitatea de a se deconecta
Epuizarea profesională în România: strategii pentru separarea muncii de viața personală
Mulți angajați din România se confruntă cu o stare de epuizare profundă, cauzată nu doar de volumul de muncă, ci și de incapacitatea de a se deconecta mental de atribuțiile profesionale. Sociologul Dan Petre observă că relația dintre angajați și angajatori este puternic orientată în favoarea acestora din urmă, în special în cadrul marilor companii unde productivitatea și numărul de ore investite sunt prioritare. Spre deosebire de unele state din UE sau SUA, unde există limite contractuale privind contactarea angajaților după program, în România aceste granițe sunt adesea absente.
În ceea ce privește gestionarea limitelor, experții sugerează că acestea reprezintă o responsabilitate mixtă, între angajat și angajator. Este recomandată comunicarea diplomatică și fermă a faptului că, după o anumită oră, angajatul nu mai poate răspunde la solicitări. Această abordare necesită o discuție prealabilă pentru a asigura o colaborare ulterioară eficientă.
În cazul companiilor internaționale care operează pe fusuri orare diferite, se precizează că, deși angajatorii au dreptul de a trimite mesaje sau e-mailuri în intervalul lor de lucru, angajatul nu are automat responsabilitatea de a răspunde în afara programului său stabilit. Presiunea de a răspunde imediat, în special pe platforme precum WhatsApp, este adesea percepută ca o obligație autoimpusă, nu neapărat contractuală.
Pentru cei care lucrează de acasă, distincția între tipul de contract este esențială: în cazul telemuncii, orele de lucru rămân teoretic aceleași, în timp ce într-un program flexibil, accentul cade pe rezolvarea taskurilor și atingerea rezultatelor, oferind angajatului mai multă autonomie asupra modului și momentului în care își îndeplinește sarcinile.
Analiza impactului muncii asupra sănătății mentale a românilor, evidențiind stresul cauzat de tehnologie și lipsa granițelor dintre viața profesională și cea personală.
Mulți angajați din România se confruntă cu o stare de epuizare profundă, cauzată nu doar de volumul de muncă, ci și de incapacitatea de a se deconecta mental de atribuțiile profesionale. Sociologul Dan Petre observă că, în România, relația dintre angajați și angajatori este puternic orientată în favoarea acestora din urmă, în special în cadrul marilor companii unde productivitatea și numărul de ore investite sunt prioritare. Spre deosebire de unele state din UE sau SUA, unde există contractuale limite privind contactarea angajaților după program, în România aceste granițe sunt adesea absente.
Tehnologia joacă un rol dublu în acest proces. Deși facilitează munca, notificările constante pe telefon mențin corpul într-o zonă de stres chiar și în timpul liber. Psihologul Cristina Ionescu avertizează că lipsa de granițe și tendința oamenilor de a asuma responsabilități peste capacitățile lor duc la o oboseală psihică ce poate evolua spre anxietate și depresie. Ea subliniază că utilizarea excesivă a telefonului (scroll-ul) nu reprezintă odihnă reală, recomandând în schimb natura, somnul și timpul petrecut cu familia.
Impactul social este vizibil în diverse grupuri generative. Tinerii la început de carieră raportează că viața lor se învârte exclusiv în jurul jobului, ajungând să nu mai înțeleagă conceptul de timp liber, în timp ce părinții luptă să își conserve energia pentru copii în ciuda sarcinilor profesionale restante. Datele indică faptul că unul din patru angajați români se află în pragul burnoutului, fenomen alimentat de presiunea termenelor limită și lipsa echilibrului dintre viața personală și cea profesională, un aspect care nu este recunoscut oficial de legislația națională.
Pentru a evita epuizarea, specialiștii recomandă tratarea timpului liber ca pe o perioadă de detoxifiere emoțională și psihică. Strategiile propuse includ organizarea riguroasă a activităților zilnice și notarea sarcinilor rămase pentru a doua zi, pentru a liniști creierul și a permite o deconectare totală.
Surse
- Categorii:
- Entități: