„Ești leneș!”. O etichetă socială care poate masca anxietatea, depresia sau suprasolicitarea

Într-o societate care glorifică productivitatea constantă și vede epuizarea ca pe o dovadă a succesului, pauzele de odihnă sunt adesea percepute cu vinovăție. Eticheta de „leneș” este frecvent aplicată celor care amână sarcini sau manifestă lipsă de energie, însă în spatele acestui comportament se pot ascunde nevoi profunde de odihnă sau afecțiuni psihice.

Sociologul Dan Ene explică faptul că lenia este, în esență, o etichetă socială cu rădăcini istorice. În trecut, supraviețuirea grupului depindea de participarea tuturor membrilor la activitățile comune, cum ar fi vânătoarea sau îngrijirea celorlalți, motiv pentru care au fost dezvoltate sancțiuni sociale împotriva celor care nu contribuiau. În prezent, această mentalitate persistă sub forma valorizării persoanelor mereu ocupate, considerate ambițioase și implicate, în timp ce cei mai relaxați sunt văzuți ca fiind superficiali sau ignoranți.

Lipsa de chef poate fi una dintre reacțiile la suprasolicitare, o pauză oportună putând preveni apariția burnout-ului. Totuși, medicul psihiatru Vlad Aricescu precizează că există o diferență majoră între o simplă lipsă de chef și lipsa de energie sau incapacitatea de a se mobiliza, care pot indica un episod depresiv. Atunci când aceste simptome sunt însoțite de tulburări de somn, de apetit, tristețe profundă sau stări de anxietate, este recomandat solicitarea ajutorului medical.

Datele medicale relevă că depresia a devenit principala cauză de dizabilitate la nivel global, aproximativ 20% dintre tinerii sub 24 de ani trecând printr-un episod depresiv major. În acest context, Dan Ene consideră Generația Z a fi cea mai afectată de boli mintale din istorie, fiind definită drept „generația anxioasă”.