Fricile românilor în era modernă: între anxietatea economică și teama de război

Frica este o emoție fundamentală care, din punct de vedere istoric, a asigurat supraviețuirea speciei umane prin construirea de scenarii de risc. Totuși, în prezent, mulți oameni tind să perceapă această emoție exclusiv negativ, încercând să elimine-o, în loc să o gestioneze. Psihoterapeutul Evelina Vrânceanu explică faptul că oamenii se sperie adesea mai mult de scenariile imaginate decât de realitatea concretă, manifestând simptome fizice precum palpitații, agitație sau palme transpirate, chiar și în momente de relaxare.

Pentru a controla fricile, specialiștii recomandă confruntarea graduală în locul evitării. Menurut psihoterapeutul Evelina Vrânceanu, evitarea situațiilor angoasante reprezintă o „întărire negativă” care consolidează comportamentul de frică. Soluția constă în realizarea de acțiuni progresive pentru a depăși situațiile înfricoșătoare, acceptând prezența fricii în procesul de învățare și experiențiere.

La nivel colectiv, sociologul Dan Petre precizează că, în prezent, primele cinci cele mai mari temeri ale românilor sunt legate de economie, viitor, stabilitatea locului de muncă și perspectivele tinerilor, urmate de teama de război. Datele statistice indică faptul că aproximativ 62% dintre români se tem de sărăcie, în timp ce 42% se îngrijorează de izbucnirea unui conflict armat. De asemenea, 11% dintre populație se confruntă cu fobii iraționale, precum teama de ace, de spațiile închise sau de zbor.

Sociologul Dan Petre subliniază că societatea modernă, în ciuda confortului sporit, a generat o nesiguranță mai mare comparativ cu generațiile anterioare. În special Generația Z este considerată cea mai anxioasă din istorie, fiind presată de griji privind economia, riscul ca locurile de muncă să fie înlocuite de inteligența artificială, încălzirea globală și epuizarea resurselor planetei, factori amplificați de expunerea constantă la rețelele de socializare.