Impactul trecerii la ora de iarnă asupra somnului și sănătății mintale
Dr. Vincențiu Vancea explică influența schimbării orei asupra ritmului circadian, a stării emoționale și oferă recomandări pentru o adaptare eficientă.
România a trecut la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, printr-o revenire a ceasurilor cu o oră înapoi. Deși această modificare oferă o oră suplimentară de somn, organismul poate prezenta oboseală, dificultăți de concentrare și modificări ale dispoziției din cauza lipsei unei adaptări imediate. România a trecut la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, prin revenirea ceasurilor cu o oră înapoi. Deși această modificare oferă o oră suplimentară de somn, organismul poate prezenta oboseală, dificultăți de concentrare și modificări ale dispoziției din cauza lipsei unei adaptări imediate.
Sistemul de schimbare a orei de două ori pe an, primăvara și toamna, a fost implementat în perioada Primului Război Mondial. Deși Uniunea Europeană a discutat eliminarea acestui sistem, statele membre nu au ajuns la un acord pentru renunțarea la schimbările sezoniere. Există dovezi științifice care demonstrează că modificarea orei influențează somnul și starea de bine generală. Dr. Vincențiu Vancea, medic psihiatru la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, a explicat motivele pentru care organismul are nevoie de timp de adaptare și a oferit soluții pentru a atenua acest proces. Medicul psihiatru a subliniat că impactul schimbării orei nu este un mit, ci o realitate biologică.
Conform specialistului, modificarea orei poate perturba temporar ritmul biologic al organismului și somnul. Dr. Vancea a precizat că organismul uman funcționează pe baza unui ritm circadian, un mecanism biologic intern responsabil pentru reglarea temperaturii corporale, secreția hormonilor, alternanța dintre somn și veghe și alte procese fiziologice. Acest ritm este sincronizat preponderent prin expunerea la lumină și întuneric, motiv pentru care modificarea bruscă a orei oficiale creează o discrepanță între programul social și ceasul biologic. Efectele sunt mai bine documentate în cazul trecerii la ora de vară, moment în care se pierde o oră, studiile indicând riscuri pentru siguranță și sănătate, precum și somnolență diurnă și modificări ale duratei somnului. În acest context, Academia Americană de Medicină a Somnului a recomandat menținerea permanentă a orei standard, renunțând la schimbările sezoniere.
Dr. Vancea a menționat însă că nu toate persoanele sunt afectate în aceeași măsură. Necesitatea timpului de adaptare la ora de iarnă derivă din faptul că ceasul biologic nu se modifică instantaneu, spre deosebire de ceasurile oficiale. Organismul continuă o perioadă să funcționeze conform programului anterior. Aceste diferențe sunt observabile atât la trecerea la ora de vară, cât și la revenirea la ora standard în toamnă. În cazul trecerii la ora de vară, necesitatea de a se trezi cu o oră mai devreme față de ritmul anterior poate reduce durata somnului, deoarece organismul s-ar putea să nu fie pregătit să adoarmă mai devreme în seara precedente. La revenirea la ora standard toamna, situația diferă prin câștigarea unei ore, însă unele persoane pot resimți modificarea programului sau se pot trezi mai devreme decât ar dori. Indiferent de sensul schimbării, ritmul circadian trebuie resincronizat cu noul program.
Adaptarea poate provoca somnolență, oboseală și probleme de concentrare. Deși pentru majoritatea persoanelor sănătoase efectele sunt ușoare și trecătoare, în primele zile pot apărea treziri premature, dificultăți de adormire, oboseală și o capacitate redusă de concentrare. Perioada de adaptare variază în funcție de factori precum vârsta, expunerea la lumină, programul obișnuit de somn, cronotipul individual și existența unor tulburări de somn. Dr. Vancea a precizat că adaptarea poate dura câteva zile, însă există variații individuale, iar unele modificări ale ritmului circadian pot persista peste o săptămână. Nu există un interval de adaptare universal, acesta fiind influențat de cronotipul individual, vârstă, expunerea la lumină, programul de somn și eventualele tulburări de somn. Efectele schimbării orei pot fi resimțite mai intens de către persoanele care suferă deja de somn insuficient.
Schimbarea orei poate avea influențe asupra stărilor depresive și a anxietății. Modificările somnului pot influența starea emoțională, în special la persoanele cu tulburări depresive sau anxioase deja existente. Medicul psihiatru a avertizat că schimbarea orei poate produce un disconfort temporar, dar nu trebuie considerată automat ca fiind cauza unei afecțiuni psihice. Somnul insuficient sau fragmentat este strâns legat de reglarea emoțională, putând contribui la o toleranță mai redusă la stres, iritabilitate și dificultăți de concentrare. Persoanele cu tulburări ale ritmului circadian, anxioase sau depresive pot fi mai sensibile la perturbările somnului. Deși există studii care asociază schimbările sezoniere ale orei cu modificări ale sănătății mintale, rezultatele nu sunt uniforme, astfel încât nu se poate concluziona că schimbarea orei provoacă direct o tulburare anxioasă sau un episod depresiv. Din punct de vedere clinic, dr. Vancea subliniază importanța de a distinge între agravarea unei tulburări psihice preexistente și un disconfort temporar.
Există obiceiuri care pot ajuta la o adaptare mai ușoară la schimbarea orei. Pentru reglarea ritmului circadian, medicul recomandă expunerea la lumina naturală, un program de somn regulat și evitarea factorilor care afectează odihna. Înainte de trecerea la ora de vară, se recomandă ajustarea treptată a orei de culcare și de trezire cu aproximativ 15–20 de minute pe zi, timp de câteva zile. Expunerea la lumina naturală dimineața facilitează sincronizarea ritmului circadian, în special când organismul trebuie să se adapteze la un program mai timpuriu. Calitatea somnului poate fi afectată de activitățile stimulante și de mesele foarte abundente consumate înainte de culcare, elemente care trebuie evitate. Un mediu de odihnă potrivit — un dormitor confortabil, întunecat și liniștit — împreună cu mișcare fizică regulată, pot contribui la un somn mai bun. Dr. Vancea a precizat că persoanele sănătoase nu au nevoie de suplimente sau medicamente pentru a se adapta la schimbarea orei.
Există situații în care este necesară intervenția unui medic. Dificultățile de somn care se agravează, persistă sau afectează activitățile cotidiene nu trebuie ignorate, deoarece pot indica probleme care depășesc simpla perioadă de adaptare. Evaluarea medicală este indicată dacă funcționarea zilnică este afectată semnificativ sau dacă dificultățile de somn persistă. Atenție sporită trebuie acordată cazurilor în care insomnia este însoțită de oboseală incapacitantă, pierdere a interesului pentru activitățile obișnuite, dispoziție depresivă persistentă sau anxietate intensă. Solicitarea ajutorului nu trebuie amânată în cazul simptomelor severe. La pacienții cu tulburări psihice cunoscute, modificările majore ale somnului pot constitui un semnal precoce de destabilizare. Consultul medical poate clarifica dacă situația reprezintă o problemă de sănătate mintală care necesită tratament, o tulburare de somn sau o dificultate temporară de adaptare.