Mirabela Grădinaru a pledat pentru sănătatea mintală a copiilor în era digitală

În cadrul conferinței, specialiștii au avertizat asupra efectelor dependenței de ecrane, menționând fenomenul de „nomofobie”. Neurologul Jan Martin Stransky a prezentat date conform cărora peste jumătate din adolescenți și-ar dona mai degrabă o parte a corpului decât să renunțe la digital.

Profesorul și neurologul Jan Martin Stransky, invitat special, a avertizat că utilizarea excesivă a tehnologiei și a inteligenței artificiale poate afecta funcționarea creierului și capacitatea de analiză independentă. Acesta a afirmat că, deși AI facilitează viața, aceasta „ne fură abilitatea de a gândi critic”, avertizând că o digitalizare fără limite poate fi distructivă.

Stransky a expus statistici privind scăderea capacității de atenție a generațiilor tinere: în timp ce acum două decenii media de concentrare era de aproximativ două minute și jumătate, în prezent aceasta a scăzut la circa 40 de secunde. Datele prezentate indică faptul că 78% dintre tinerii din Generația Z se recunosc dependenți de telefon, iar aproape jumătate au primit diagnosticul unei tulburări mintale.

În cadrul evenimentului a fost lansată și ediția în limba română a volumului „Ascensiunea și decăderea minții umane” (The Rise and Fall of the Human Mind), semnat de profesorul Jan Martin Stransky.

Statistici invocate de organizatori arată că România are cea mai mare rată de utilizare problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților europeni, cu aproximativ 22%, valoare dublă față de media europeană.

Reprezentanții Spitalului Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia” au semnalat creșterea numărului de copii care prezintă simptome ale dependenței digitale, variind de la insomnii, anxietate și agresivitate, până la tentative de suicid.

Elevul și ambasadorul cultural Rareș Prisăcariu a pledat pentru interzicerea telefoanelor mobile în școli, argumentând că acestea deconcentrează elevii și nu aduc beneficii procesului educațional.

Prisăcariu a susținut, de asemenea, reintroducerea scrisului cu stiloul și intensificarea activităților fizice în programul școlar.

S-a discutat despre tendința statelor nordice, precum Suedia și Norvegia, de a reintroduce manualele tipărite, bibliotecile clasice și scrisul de mână, după ce au observat o scădere a performanțelor școlare cauzată de utilizarea excesivă a dispozitivelor digitale.

Concluzia generală a fost că tehnologia și inteligența artificială pot fi benefice, însă utilizarea lor fără educație digitală și limite riscă să afecteze dezvoltarea socială, emoțională și intelectuală a tinerilor.

Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a transmis un mesaj video în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, în care a vorbit despre provocările cu care se confruntă copiii și adolescenții într-o lume dominată de tehnologie. Aceasta a subliniat importanța sprijinului oferit de părinți, profesori și specialiști, precum și nevoia ca sănătatea mintală să nu mai fie un subiect tabu.

În mesajul său, Mirabela Grădinaru a observat că trăim într-o epocă în care oamenii sunt mai conectați ca niciodată, dar, uneori, și mai singuri, fiind la câteva secunde distanță de orice informație sau imagine. Ea a punctat că, pentru copiii noștri, această lume nu este una nouă, ci cea în care s-au născut. Partenera președintelui a afirmat că telefoanele, tabletele și rețelele sociale sunt parte integrantă din viața copiilor încă de la început, motiv pentru care discuția despre tehnologie ar trebui să depășească simpla idee de interdicție. „De aceea, cred că discuția noastră nu ar trebui să înceapă cu întrebarea «Cum îi ținem departe de tehnologie?», ci poate cu una mai dificilă: «Cum îi ajutăm să trăiască sănătos într-o lume în care tehnologia va fi mereu prezentă?»”, a declarat aceasta.

Din perspectiva sa de mamă, Mirabela Grădinaru a abordat dilemele părinților care caută echilibrul între stabilirea unor limite și înțelegerea nevoilor copiilor. Ea a explicat că părinții nu au întotdeauna răspunsurile și nu este obligatoriu să le aibă, dar este esențial să rămână aproape și să „vedem copilul dincolo de ecran”.

Mirabela Grădinaru a atras atenția că utilizarea îndelungată a telefonului nu trebuie privită exclusiv ca un obicei ce trebuie corectat, ci poate reprezenta un semnal al unor dificultăți emoționale sau sociale. „Uneori, ceea ce noi vedem ca fiind un timp prea îndelungat petrecut pe telefon poate însemna, pentru copil, nevoia de a aparține unui grup, poate însemna comparație, frica de a nu fi exclus, singurătate sau, pur și simplu, poate fi locul în care încearcă să fugă pentru câteva ore de ceva ce îl apasă”, a precizat ea.

Totodată, a subliniat că stabilirea unor limite rămâne importantă, însă acestea trebuie însoțite de explicații, răbdare și apropiere. Aceasta a afirmat că copiii au nevoie de adulți care să le ofere repere și siguranță, menționând că limita funcționează cel mai bine atunci când nu vine singură, ci împreună cu relația.

Partenera președintelui a susținut că, în cazul sănătății mintale a copiilor și adolescenților, atenția nu trebuie să fie orientată doar spre comportamentul acestora, ci și spre mediul în care cresc. „Să ne uităm și la lumea pe care am construit-o în jurul lor: o lume foarte rapidă, foarte zgomotoasă, o lume în care succesul este expus permanent, în care comparația este la un gest distanță și în care, uneori, până și timpul de odihnă trebuie fotografiat, postat și validat”, a subliniat ea.

În acest context, Mirabela Grădinaru a evidențiat importanța unui mediu în care copiii să își poată exprima emoțiile și temerile fără teamă de a fi judecați. Ea a transmis că una dintre cele mai importante forme de protecție este oferirea unui spațiu în care copilul nu trebuie să demonstreze nimic și poate spune: „Mi-e greu”, „Mi-e frică” sau „Nu știu ce se întâmplă cu mine”, primind ca răspuns inițial un „Te ascult”, în loc de o lecție, o critică sau o soluție imediată.

Protejarea sănătății mintale a tinerilor presupune, potrivit ei, implicarea specialiștilor, a cadrelor didactice și a părinților, dar și crearea unui climat în care solicitarea de ajutor nu fie asociată cu slăbiciunea sau eșecul. „Avem nevoie de specialiști, de profesori pregătiți și de părinți informați, dar, înainte de toate, avem nevoie să facem din sănătatea mintală un subiect despre care se poate vorbi fără rușine”, a afirmat Mirabela Grădinaru. Aceasta a adăugat că un copil care cere ajutor nu este slab, un părinte care face acest lucru nu a eșuat, iar cineva care recunoaște că nu se simte bine nu ar trebui să simtă nevoia de a se ascunde.

În încheiere, a subliniat responsabilitatea adulților de a oferi sprijinul necesar pentru ca copiii să facă față provocărilor lumii digitale. „Poate că nu putem face lumea din jurul copiilor noștri mai simplă, dar putem face ceva foarte important: putem avea grijă ca ei să nu fie nevoiți să o traverseze singuri”, a transmis partenera președintelui.

Conferința organizată de Q Magazine a reunit și reprezentanți ai autorităților, alături de medicii, profesorii, elevii, studenții și părinții. Participanții au dezbătut modalitățile de limitare a tehnologiei pentru a preveni, printre altele, simptomele asociate bolilor mintale. Evenimentul a pus în prim-plan nevoia de a identifica soluții pentru protejarea sănătății mintale a copiilor și adolescenților într-un mediu digital omniprezent.