Modul de descriere a timpului poate păcăli creierul în evaluarea duratei unei sarcini
Un studiu publicat în Journal of Marketing Research demonstrează că utilizarea unităților de timp mai mici alături de cele mari face ca o perioadă să pară mai lungă, influențând deciziile și obiectivele.
Modul în care sunt descrise intervalele de timp influențează direct percepția asupra duratei acestora, afectând stabilitul termenelor limită, motivația și deciziile individuale, chiar și atunci când perioada reală este identică. Într-un studiu intitulat „Every Minute Counts: The Added-Unit Effect in Time Perception”, publicat în Journal of Marketing Research, cercetătorii au identificat „efectul unității adăugate”, prin care o durată pare mai lungă atunci când este exprimată folosind simultan unități mari și mici.
Cercetarea, condusă de Deepak Sirwani, profesor asociat la Sauder School of Business din cadrul Universității din British Columbia, a analizat date din peste 10.000 de liste de cursuri online și a inclus nouă experimente cu mai mult de 6.000 de participanți. Rezultatele indică faptul că o formulare precum „două ore și 55 de minute” poate fi percepută ca fiind o perioadă mai lungă decât „trei ore”, deși în realitate cea secondă este cu cinci minute mai lungă. Explicația rezidă în procesarea mentală: în timp ce „trei ore” sunt privite ca trei blocuri mari de timp, menționarea minutelor atrage atenția asupra segmentelor mai mici, creând impresia unui angajament mai fragmentat și, implicit, mai lung.
Acest fenomen are implicații practice în setarea obiectivelor și în deciziile cotidiene. De exemplu, participanții au stabilit obiective de activitate fizică săptămânală mai puțin ambițioase atunci când durata antrenamentelor era prezentată în ore și minute, în detrimentul orelor rotunjite, deoarece sarcina părea mai solicitantă. De asemenea, termenele limită detaliate pot influența comportamentul; o dată limită specificată ca „15 decembrie la ora 20:00” poate părea mai îndepărtată decât una descrisă simplu ca „15 decembrie”, deoarece atenția se mută de la zile la ore.
Efectul se extinde și asupra evaluării produselor. Un produs cu data de expirare „30 septembrie 2026” poate fi perceput ca expirând mai demult decât unul marcat doar cu „septembrie 2026”. Experții sugerează că, pentru a face o sarcină să pară gestionabilă și a încuraja inițiativa, utilizarea duratelor rotunjite poate fi eficientă, în timp ce pentru decizii critice este esențial să se ignore formularea și să se analizeze durata reală a timpului.