Primul șef psihopat din istoria corporatistă: studiu despre un manager al Companiei Olandeze a Indiilor de Est
Un studiu publicat în Asian Journal of Business Ethics analizează cazul lui Jeronimus Cornelisz, manager dintr-un naufragiul din secolul XVII, identificându-l ca pe primul exemplu de psihopat corporativ.
Cercetătorii cred că au descoperit primul șef psihopat din istoria corporatistă, acesta fiind un manager negustor care lucra pentru Compania Olandeză a Indiilor de Est în urmă cu 400 de ani, conform unui studiu citat de The Telegraph. Jeronimus Cornelisz a activat în cadrul companiei la începutul anilor 1600. Cercetătorii consideră că acesta a prezentat toate cele 10 caracteristici esențiale asociate cu „psihopații corporativi”. Noua cercetare sugerează că unele persoane toxice erau atrase de lumea corporativă încă de la începuturile capitalismului modern, folosind farmecul și frica pentru a obține puterea cu orice preț.
Un psihopat corporativ este identificat printr-o serie de comportamente distincte. Printre aceste comportamente se numără instaurarea unui climat de teamă, eliminarea potențialilor adversari, crearea de diviziuni între rivali, folosirea farmecului pentru a câștiga încrederea, înconjurarea cu susținători loiali, evitarea responsabilității în caz de eșec și prioritizarea puterii, a banilor și a controlului. Dr. Clive Boddy, profesor asociat de management la Universitatea Anglia Ruskin și coordonatorul studiului, a declarat că este „remarcabil” faptul că Cornelisz îndeplinea caracteristicile unui șef psihopat, conform „unui cadru modern de psihopatie în management”.
Compania Olandeză a Indiilor de Est a fost prima companie multinațională din lume deținută de acționari și a fondat una dintre primele burse de valori din lume la Amsterdam, în 1602. Studiul a analizat naufragiul navei „Batavia” în largul coastei Australiei de Vest, în 1629. Aproximativ 200 de supraviețuitori ai unei expediții olandeze în Indiile de Est au rămas blocați pe un grup de insule izolate, în timp ce ofițerii superiori au navigat spre actualul Jakarta pentru a solicita ajutor. Cornelisz, un subcomerciant, a fost lăsat ca fiind cea mai înaltă autoritate dintre supraviețuitori. Acesta a ucis aproximativ 100 de persoane, inclusiv bărbați, femei și copii, justificându-și acțiunile ca fiind necesare pentru conservarea rezervelor de hrană și apă. Documentele istorice indică faptul că Cornelisz și-a consolidat puterea prin impunerea jurămintelor de loialitate și înlocuirea membrilor consiliului cu susținători loiali, izolându-i și ucidându-i pe cei considerați rivali. Documentele menționează că femeile au fost, de asemenea, supuse violenței sexuale.
În paralel, un grup de supraviețuitori abandonați de Cornelisz pe o insulă din apropiere a fost condus de soldatul Wiebbe Hayes. Wiebbe Hayes a organizat expediții pentru obținerea apei potabile și a hranei, găsind două fântâni cu apă dulce, ouă de păsări marine, pește, canguri și foci. Unul dintre adepții lui Hayes a afirmat că au asigurat resurse alimentare suficiente pentru a supraviețui „o mie de ani”.
Dr. Boddy a afirmat că Cornelisz a utilizat „aceeași strategie pe care o vedem astăzi în mediile de lucru toxice”. Acesta a manipulat adepții, a eliminat adversarii, a recompensat loialiștii, a creat un climat de teamă și a urmărit puterea cu orice preț, potrivit lui Dr. Boddy. Dr. Boddy a subliniat că este frapant faptul că Wiebbe Hayes, confruntat cu aceleași circumstanțe, a obținut rezultate diferite, promovând cooperarea, descoperind noi resurse și menținând oamenii în viață. Situția a fost descrisă ca un „experiment natural în materie de conducere”, unde un grup a prosperat, în timp ce celălalt a alunecat în abuz și crimă.
Studiul califică naufragiul și revolta ca fiind „unul dintre cele mai sângeroase evenimente din istoria corporativă, din istoria navală civilă și din istoria Australiei”. Cercetarea concluzionează că lăcomia și motivația profitului au fost prezente încă din primele zile ale capitalismului acționarilor și ale istoriei corporative. Studiul susține că psihopații corporativi reprezintă și în prezent o provocare, generând hărțuire, intimidare la locul de muncă, scăderea bunăstării angajaților, o fluctuație mai mare a personalului și eșecuri organizaționale. Cercetarea a fost publicată în Asian Journal of Business Ethics.