Psihologia cheltuielilor inutile: de ce cumpărăm produse și servicii pe care nu le folosim
Analiză despre motivele psihologice din spatele achiziționării de echipamente, abonamente și cursuri abandonate, precum și metode pentru a evita cheltuielile impulsive.
Multe persoane investesc în biciclete, abonamente la sală, cărți sau cursuri cu entuziasm, însă aceste achiziții sfârșesc adesea nefolosite. Madi Rădulescu, Master Certified Coach (MCC) și managing partner al MMM Consulting International, explică faptul că problema rezidă în confuzia dintre primul pas — achiziția — și progresul propriu-zis. Reclamele pentru produse de slăbit sau cursuri de dezvoltare personală exploatează aceste aspirații, oferind o satisfacție imediată prin cumpărare, în timp de ce efortul de voință necesar utilizării efective este considerabil mai mare și mai costisitor.
Există o asimetrie a efortului în cazul investițiilor în dezvoltarea personală și a echipamentelor sportive: în timp ce achiziția este ușoară, implementarea practică a cunoștințelor sau utilizarea produselor necesită un efort constant. Rădulescu menționează rolul dopaminei în anticiparea recompensei, precizând că satisfacția cumpărării poate dispărea înainte ca produsul să fie utilizat. De asemenea, unele persoane continuă să plătească abonamente nefolosite din sentimente de vinovăție, refuzând să accepte că au luat o decizie greșită, transformând astfel plata într-o „taxă pe vinovăție”.
Impactul financiar al acestor decizii este semnificativ. Un studiu publicat în American Economic Review, realizat de economiștii Stefano DellaVigna și Ulrike Malmendier, a arătat că persoanele cu abonamente lunare de fitness de peste 70 de dolari în SUA mergeau la sală, în medie, de doar 4,3 ori pe lună. Astfel, fiecare sesiune le costa peste 17 dolari, deși o intrare punctuală ar fi costat 10 dolari, generând o pierdere medie de aproximativ 600 de dolari pe durata abonamentului. În România, un exemplu similar este abonamentul Bronze Flexible de la World Class (59 euro/lună), care, în cazul a două vizite lunare, crește costul per antrenament la 29,50 euro. Mai mult, un sondaj realizat în 2026 de Self Financial indică faptul că aproape 60% dintre cei 1.272 de respondenți plăteau lunar pentru cel puțin un abonament nefolosit, cu o cheltuială medie anuală de peste 320 de dolari.
Presiunea socială și dorința de validare contribuie și ele la cheltuielile inutile. Madi Rădulescu observă că în Europa de Est există tendința de a achiziționa mașini costisitoare pentru a proiecta succesul, chiar și în condițiile unui context locativ modest. Această nevoie de a fi percepuți într-un anumit fel este amplificată de rețelele sociale și de standardele din anumite medii profesionale, unde aspectul fizic sau sporturile practicate devin criterii de judecată.
Pentru a preveni cheltuielile impulsive, specialista recomandă patru întrebări esențiale înainte de orice achiziție: dacă activitatea poate fi practicată constant timp de două-trei săptămâni; dacă motivația este utilitatea reală sau dorința de a fi admirat; dacă programul zilnic permite integrarea noii activității; și dacă dorința de achiziție persistă după o perioadă de așteptare de două sau trei săptămâni. De asemenea, este recomandată testarea variantelor mai accesibile, precum podcasturile sau articolele, înainte de a investi în cursuri sau cărți scumpe.