Utilizatorii de inteligență artificială cred că tehnologia îi face mai inteligenți, dar îi afectează negativ pe ceilalți

Utilizatorii chatboților de inteligență artificială manifestă o percepție duală asupra impactului tehnologiei, considerând că aceasta îi face pe ei înșiși mai „fluenți” din punct de vedere mintal, în timp ce sunt mai obiectivi sau critici atunci când evaluează modul în care IA îi afectează pe ceilalți, arată un studiu citat de The Times.

Cercetătorii sugerează că instrumente precum ChatGPT și Google Gemini pot genera un sentiment de „fluență de procesare”, oferindu-le utilizatorilor impresia că creierul lor funcționează mai eficient. Cecilia Heyes, profesoară de psihologie la Universitatea din Oxford, explică acest fenomen prin faptul că chatboții răspund precis, descompun informația în fragmente ușor de digerat și oferă o senzație de structură și simplitate.

În contrast, există o temere generalizată că dependența excesivă de IA ar putea duce la o deteriorează a capacităților mintale, similar cu modul în care condiția fizică scade din cauza lipsei de exercițiu. Un sondaj realizat de Public First pe un eșantion de 2.000 de adulți a relevat că 59% sunt de acord, într-o anumită măsură, că „IA îi face pe oameni mai puțin inteligenți”, în timp ce doar 14% nu sunt de acord.

Totuși, respondenții au raportat că IA le-a îmbunătățit propria capacitate cognitivă, în special abilitatea de a genera idei, concentrarea și scrierea de la zero. Cecilia Heyes a comparat această detașare cu „efectul terțului”, o prejudecată cognitivă prin care oamenii cred că mesajele persuasive au un impact mai mare asupra altora decât asupra lor.

Această teamă de „lipsă de aptitudini mintale” este cea mai accentuată în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, prima generație care a intrat pe piața muncii și la universitate într-o societate unde IA este utilizată pe scară largă.

Datele indică o încredere excesivă în propriile abilități: aproape patru din cinci persoane cred că și-ar menține performanța profesională sau academică dacă IA ar dispărea, deși 86% recunosc că tehnologia le permite regulat să finalizeze sarcini care altfel le-ar fi depășit capacitățile. Heyes a ilustrat acest fenomen printr-un experiment cu o greblă, în care participanții își supraestimează raza de acțiune a mâinii după ce instrumentul este îndepărtat.

Studiul notează că 80% dintre utilizatori folosesc IA pentru sarcini repetitive și plictisitoare, eliberând timp pentru activități mai solicitante. Totuși, îngrijorările se extind și către sfera interpersonală, existând opinia că IA ne-a făcut mai puțin capabili să înțelegem emoțiile celorlalți, sugerând o neliniște privind externalizarea gândirii către mașini.