CallDoc

Unde pot greși ceasurile inteligente când măsoară efortul și indicatorii de sănătate

CallDoc
Unde pot greși ceasurile inteligente când măsoară efortul și indicatorii de sănătate

Observator relatează că aproximativ 11% dintre dispozitivele analizate aveau validare pentru cel puțin un indicator biometric. Abaterile de până la 80% au fost raportate la estimarea intensității efortului. Medicii avertizează asupra limitelor măsurării tensiunii și glicemiei cu astfel de ceasuri.

Frecvența cu care verificăm datele de sănătate de pe încheietura mâinii a crescut semnificativ, ceasurile inteligente transformându-se în buletine zilnice ale stării de bine. Utilizatorii monitorizează orele de somn, caloriile arse, pașii și bătăile inimii, iar devierile de la normele stabilite de aplicații pot genera rapid anxietate sau panică. Cu toate acestea, expertiza medicală și testele independente atrag atenția asupra limitelor tehnologiei actuale, subliniind că aceste dispozitive nu sunt instrumente de diagnostic medical.

O analiză recentă a evidențiat faptul că aproximativ 11% dintre dispozitivele analizate dispun de validări clinice pentru cel puțin un indicator biometric. Precizia rămâne una dintre cele mai mari provocări, în special în cazul estimării caloriilor arse. Datele privind tensiunea arterială sunt adesea nesigure: pot apărea discrepanțe majore, un ceas putând indica o tensiune de 130 mmHg când valoarea reală este de 150 mmHg, sau invers. Aceste erori pot fi periculoase dacă utilizatorul decide să își ajusteze tratamentul pe baza acestor cifre fără avizul unui medic.

Eroarea maximă apare în estimarea intensității efortului fizic, abaterile fiind semnalamentate la nivel de până la 80%. Dr. Claudiu-Ionuț Stoicescu, medic, avertizează că monitorizarea tensiunii arteriale sau a glicemiei cu ajutorul smartwatch-urilor, fără validare medicală ulterioară, constituie o practică inadmisibilă. Dr. Damian Șerban, medic nutriționist, notează că majoritatea acestor gadgeturi funcționează pe segmentul „wellness” sau fitness, oferind indicații generale, dar nu pot fi utilizate pentru monitorizarea afecțiunilor serioase sau pentru stabilirea unor diagnoze.

Oversurveillance asupra corpului poate avea și impacte psihologice negative. Radu Leca, psiholog, explică faptul că lipsa de context din datele colectate de ceasuri poate genera scenarii anxioase legate de tipul de somn (deep sleep, REM, light sleep). Deși 36% dintre oameni folosesc deja dispozitive de fitness, medicii insistă că un puls normal nu exclude afecțiuni ascunse, iar o alertă a ceasului nu echivalează cu o boală. Dispozitivele oferă indicii, nu diagnostice, iar utilitatea lor reală depinde de interpretarea corectă și de evitarea obsesiei față de date.

Surse

Categorii: