Percepția asupra riscurilor chimice: alimentele și aerul generează mai multă îngrijorare decât produsele cosmetice

Un studiu realizat de specialiști de la Universitatea din Aarhus și Universitatea Suedeză de Științe Agricole, publicat în revista Risk Analysis, analizează modul în care adulții din Danemarca, Regatul Unit și Statele Unite evaluează riscurile asociate cu substanțele cu efect de perturbare endocrină (EDC). Cercetarea, care a inclus aproape 2.000 de participanți, evidențiază că modul de intrare a acestor substanțe în organism influențează mai mult nivelul de îngrijorare decât numele chemical specific al substancei.

Consumul de alimente și băuturi a fost identificat ca cea mai îngrijorătoare cale de expunere la EDC-uri. Pe locul secund s-a situat inhalarea substanțelor chimice din aerul interior, considerată de participanți ca fiind mai greu de controlat și mai involuntară. În contrast, produsele aplicate pe piele, cum ar fi cremele de protecție solară sau cosmeticele, au generat cel mai mic nivel de alarmă, fiind percepute ca fiind mai familiare și mai ușor de gestionat prin renunțarea la utilizare.

Participanții au fost puși să evalueze 18 scenarii cotidiene, incluzând aplicația de creme cu parabeni sau inhalarea de ftalați din odorizante. Rezultatele au arătat că cei care declară un nivel mai ridicat de cunoștințe despre EDC-urile tind să se considere mai vulnerabili la riscul de îmbolnăvire, nu mai puține îngrijorați. De asemenea, în Statele Unite și Regatul Unit, femelele au raportat o probabilitate percepută mai mare de efecte adverse asupra sănătății comparativ cu bărbații.

Există diferențe notabile și la nivel național. Participanții din Statele Unite și Regatul Unit s-au bazat mai mult pe factorii emoționali, precum teama și sentimentul inevitabilității, atunci când au evaluat riscurile. În schimb, respondenții danezi au acordat o importanță mai mare cunoașterii și controlabilității expunerii. Încrederea în instituții a avut efecte diferite: în SUA și Marea Britanie, o încredere mai mare era legată de o percepție a unui risc mai ridicat de îmbolnăvire, în timp ce în Danemarca, o încredere mai mare se asocia cu o percepție a riscului mai scăzut.

Nick Simonsen, autorul principal al studiului de la Universitatea din Aarhus, recomandă ca agențiile de sănătate publică să se concentreze mai mult pe comunicarea modului de expunere și pe activitățile cotidiene decât pe denumirile chimice individuale. El sugerează că informațiile ar trebui însoțite de măsuri concrete de reducere a expunerii și adaptate în funcție de nivelul de cunoștințe și încrederea publicului în instituții, ținând cont de diferențele culturale și demografice dintre țări. Studiul, bazat pe percepții într-un singur moment, nu masoară expunerea chimică reală sau incidența bolilor.