Impactul zilelor scurte și al lipsei de lumină asupra somnului și sănătății mintale

O analiză a impactului zilelor mai scurte și al lipsei luminii naturale asupra organismului evidențiază riscurile de oboseală, iritabilitate și poftă crescută de carbohidrați, care pot fi semne ale unei depresii sezoniere. Lipsa luminii naturale poate influența somnul, energia și starea de spirit, iar oboseala și pofta de carbohidrați pot indica prezența tulburării afective sezoniere (SAD). Tulburarea afectivă sezonieră (SAD) se poate manifesta prin oboseală, iritabilitate și o poftă crescută de alimente bogate în carbohidrați.

Un studiu din 2025, realizat pe datele a peste 116.000 de adulți, a constatat că persoanele din emisfera nordică dormeau iarna cu aproximativ 15–20 de minute mai mult decât vara. Scăderea expunerii la lumina naturală odată cu venirea toamnei și a iernii influențează modul în care oamenii se simt zilnic. Efectele includ dificultăți la trezulul dimineața, scăderea capacității de concentrare, pierderea interesului pentru activități plăcute și pofta de dulciuri, paste sau pâine. Lumina naturală joacă un rol esențial în reglarea funcțiilor organismului, iar reducerea expunerii la aceasta poate provoca modificări ale dispoziției și ale somnului.

Pentru combaterea simptomelor depresive persistente, sunt recomandate ieșirea în aer liber în timpul zilei, mișcarea și un program regulat de somn, fiind necesară consultarea unui medic. Există măsuri simple pentru reducerea efectelor schimbărilor sezoniere asupra stării de bine. NHS recomandă petrecerea timpului în aer liber ziua, exerciții fizice regulate, ore constante de culcare și trezire, precum și menținerea legăturilor sociale. Aceste obiceiuri susțin starea generală, dar nu înlocuiesc tratamentul medical pentru depresia sezonieră. Tratamentul pentru SAD poate include terapia cognitiv-comportamentală și antidepresive, alegerea fiind făcută împreună cu un medic. Terapia cu lumină și medicamentele sunt opțiuni suplimentare pentru depresia sezonieră. Eficacitatea terapiei cu lumină puternică rămâne incertă conform NICE. Studii au sugerat că agomelatina ar putea ameliora simptomele (într-un grup de 37 de pacienți), iar o analiză Cochrane a indicat că bupropionul poate ajuta la prevenirea recidivelor de depresie de iarnă. Eficacitatea bupropionului se referă la prevenirea reapariției, nu la tratarea unui episod activ. Simptomele depresive persistente necesită consult medical, nefiind acceptate ca simplă oboseală de iarnă. Accesul sporit la activități în aer liber, inclusiv la locul de muncă, ar ajuta la beneficierea mai mare de lumina naturală. Schimbările de energie și dispoziție reflectă răspunsul organismului la mediu, nu lipsa de voință; oboseala, iritabilitatea și lipsa de interes persistente nu se rezolvă neapărat cu mai multă cafea. Informații suplimentare pot fi găsite în articole despre tulburarea afectivă sezonieră și nutriție.

Deși trecerea la ora de iarnă mută o oră de lumină de la seară către dimineață, fără a scurta durata zilei, acest lucru poate accentua impresia că ziua se termină prea repede, în timp ce zilele continuă să se scurteze natural spre iarnă.

În anumite cazuri, oboseala resimțită iarna poate indica o depresie sezonieră. Conform Medical Xpress, în timp ce pentru unii oameni schimbările sezoniere produc doar somnolență sau energie scăzută, alții pot prezenta simptome intense care afectează relațiile, munca și activitățile obișnuite. Tulburarea afectivă sezonieră (SAD) este o formă de depresie cu episoade recurente în anumite perioade ale anului, cele apărute toamna și iarna ameliorându-se, de regulă, primăvara. Manifestările SAD includ iritabilitate, stare de spirit scăzută persistentă, dificultăți de concentrare, pierderea interesului pentru activitățile plăcute, creșterea apetitului pentru carbohidrați și somn prelungit. Diagnosticul de depresie sezonieră depinde de intensitatea și durata simptomelor, precum și de măsura în care acestea afectează viața cotidiană.

Sistemul circadian, sau ceasul biologic intern, reglează momentele de alertă și cele de somnolență. Celulele fotosensibile din retină transmit informații despre lumina din mediul înconjurător către creier, coordonând ritmurile zilnice și eliberarea melatoninei, hormonul responsabil pentru reglarea somnului. Riscul de dereglare crește pentru persoanele cu expunere minimă la lumina naturală, cum ar fi cele care pleacă la serviciu înainte de răsărit și se întorc după apus, petrecând ziua în birou. Chiar și în zilele înnorate, lumina naturală este semnificativ mai puternică decât iluminatul artificial din interiorul clădirilor. Expunerea redusă la lumină poate contribui la dereglarea ritmului circadian și la schimbări de dispoziție și somn, deși mecanismele exacte ale depresiei sezoniere nu sunt pe deplin înțelese.

Un studiu din 2025 a analizat durata somnului în funcție de anotimp pentru peste 116.000 de adulți. Datele de monitorizare au arătat că persoanele din emisfera nordică dormeau iarna cu aproximativ 15–20 de minute mai mult decât vara. Această diferență a fost observată independent de accesul la iluminat artificial sau de programele de lucru fixe. Rezultatele sugerează că organismul răspunde la schimbările de lumină pe parcursul anului, indiferent de ritmul vieții moderne și de ora fixă de trezire. Durata mai mare a somnului iarna nu explică singură oboseala resimțită și nu înseamnă că toate persoanele au nevoie de mai mult somn în această perioadă.

Relația dintre trecerea la ora de iarnă și depresie este complexă. Există rezultate contradictorii: un studiu din Danemarca a raportat mai multe internări pentru depresie după schimbarea orei de toamnă, în timp ce unul din Anglia din 2025 a constatat mai puține evenimente medicale asociate depresiei în săptămâna următoare. Deoarece cercetările au analizat rezultate diferite, acestea nu permit stabilirea unei relații directe de cauzalitate. Nu se poate concluziona că trecerea la ora de iarnă provoacă depresie sezonieră, fiind dificilă separarea efectului schimbării orei de cel al scurtării naturale a zilelor. Biologia evolutivă oferă o posibilă explicație pentru pofta de carbohidrați și economisirea energiei iarna. Pentru strămoșii din climate temperate, economisirea energiei în condiții de frig și hrană imprevizibilă ar fi putut reprezenta un avantaj adaptativ. Cercetătorii au propus ipoteza că somnul prelungit, apetitul crescut și tendința de a lua în greutate în timpul depresiei sezoniere ar putea fi mecanisme adaptative moștenite. Aceasta rămâne o ipoteză, nefiind demonstrat că organismul uman își încetinește automat metabolismul pe măsură ce zilele se scurtează. Depresia sezonieră implică predispoziție genetică, ritmuri circadiene și condiții de mediu, nu toate persoanele reacționând la fel la reducerea luminii. Stilul de viață modern, cu productivitate constantă pe tot anul, pune întrebări despre capacitatea de adaptare la schimbarea oportunităților de a petrece timp afară.