De ce dezvoltarea cerebrală prelungită îi face pe adolescenți vulnerabili la nicotină

Nicotina nu este o substanță inertă, ci un stimulator care produce efecte complexe, în special la nivel neuronal, explică Mihai Bundoi, Head of Scientific and Medical Affairs la Philip Morris România. Într-un interviu acordat podcastului „Picătura de business”, moderat de Radu Preda, expertul avertizat că expunerea copiilor și adolescenților la nicotină poate perturba procesele de dezvoltare cerebrală, care continuă până la începutul vârstei adulte. Această dezvoltare prelungită face ca creierul tinerilor să fie deosebit de sensibil la influențele externe.

Mihai Bundoi subliniază că nicotina nu trebuie minimizată ca risc doar prin prisma faptului că nu este componenta principală a fumului de țigară. Substanța acționează asupra neurotransmițătorilor, în special a dopaminei și serotoninii, provocând modificări obiective în funcționarea organismului. Efectele nu se rezumă la sistemul nervos, ci includ și impactul cardiovascular: accelerarea bătăilor inimii, vasoconstricția și creșterea tensiunii arteriale.

Riscurile nicotinei sunt amplificare în cazul persoanelor cu afecțiuni preexistente.bundoi atrage atenția că fumatul sau utilizarea produselor cu nicotină reprezintă factori de risc semnificativi pentru cei cu boli cardiovasculare, pulmonare (de la astm și bronșite cronice la emfizem), diabet sau pentru femeile însărcinate și care alăptează. Pe lângă influența negativă asupra metabolismului zahărului, expunerea în aceste grupuri vulnerabile poate avea consecințe grave.

Mesajul central al avertismentului este clar: accesul și utilizarea produselor cu nicotină de către minori și tineri, până cel puțin la vârsta de 18 ani, sunt total contraindicate. Perioada adolescenței, caracterizată printr-o dezvoltare cerebrală activă și continuă până la începutul vârstei adulte, reprezintă un moment critic de vulnerabilitate. Expunerea în această fază a vieții constituie un motiv suplimentar de îngrijorare pentru sănătatea pe termen lung.