Oamenii de știință detectează semnale la scara „zeptoversului” la CERN, în fața reducerilor de buget

Oamenii de știință au detectat semnale provenind de la cea mai mică scară a naturii explorată vreodată, o lume de 100 de miliarde de ori mai mică decât un atom, pe care unii fizicieni au numit-o „zeptovers”. Descoperirea, realizată în urma unui experiment desfășurat la Marele Accelerator de Hadroni de la CERN, ar putea contribui la identificarea unor particule necunoscute și la înțelegerea materiei întunecate. Cercetarea, coordonată de oamenii de știință de la Universitatea din Cambridge, a fost realizată în urma experimentului de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC). Instalația, aflată la Laboratorul European pentru Fizica Particulelor (CERN), la granița dintre Elveția și Franța, accelerează și ciocnește particule la energii foarte mari pentru a studia structura materiei. Rezultatele cercetării pot ajuta la dezvoltarea unei teorii mai cuprinzătoare despre funcționarea Universului. Materia întunecată constituie o mare parte din Univers, dar rămâne dificil de detectat direct. Cercetătorii știu că materia întunecată există deoarece forța sa gravitațională influențează materia obișnuită, deși a rămas invizibilă pentru instrumentele de observație. Experimentul a implicat ciocnirea particulelor la energii foarte mari, iar oamenii de știință au analizat fragmentele rezultate. Dintre fragmentele identificate s-a numărat particula subatomică numită quark „beauty”. Această particulă este instabilă, existând doar aproximativ o trilionime și jumătate de secundă înainte de a se transforma în alte particule printr-un proces de dezintegrare. În ciuda duratei sale de viață extrem de scurte, cercetătorii au detectat interacțiunile quark-ului „beauty” cu alte particule minuscule, la o scară de un miliard de trilioane de metri. Teoriile sugerează că, la aceste dimensiuni, particulele ar putea fi mai sensibile la influența materiei întunecate, iar identificarea unor astfel de efecte ar oferi indicii despre natura acesteia. Dr. Harry Cliff, de la Universitatea din Cambridge și coordonatorul analizei datelor, a declarat: „Batem la ușa acestui zeptovers”. El a explicat că acest „dans” subatomic oferă cercetătorilor o poziție privilegiată pentru a observa comportamentul unor posibile particule noi. „Ceea ce vrem să facem acum este să intrăm, să explorăm și să descoperim ce particule noi ne așteaptă acolo. Iar pentru a face acest lucru, avem nevoie de mai multe date”, a adăugat Cliff. Cele 28 de țări implicate în proiect au convenit asupra unei modernizări în valoare de 150 de milioane de lire sterline a detectorului LHCb, parte a Marelui Accelerator de Hadroni, pentru a crește de zece ori frecvența înregistrării dezintegrărilor. „Astfel, vom putea explora interiorul zeptoversului și vom vedea ce ne așteaptă acolo”, a spus Cliff. Totuși, anul trecut, agenția UK Research and Innovation (UKRI) a anunțat că își retrage contribuția financiară destinată modernizării planificate. Ulterior, în această vară, UKRI a anunțat reduceri ale finanțării pentru mai multe alte proiecte din fizica particulelor și astronomie, inclusiv pentru telescopul Lovell de la Jodrell Bank. Deși cercetarea a fost coordonată de oameni de știință din Cambridge, reducerile bugetare pun sub semnul întrebării participarea Regatului Unit la proiectele viitoare, afirmă Prof. Tim Gershon, coordonatorul colaborării internaționale LHCb. „Marea Britanie riscă să nu mai fie implicată și să nu mai facă descoperiri cu adevărat importante”, a declarat Gershon. El a adăugat: „Dar cred că cel mai mare impact pe termen lung va veni din faptul că Marea Britanie nu va mai beneficia de formarea tinerilor cercetători, care reprezintă, de fapt, cea mai mare valoare a noastră.” Printre cercetătorii aflați la începutul carierei se numără și dr. Mary Richardson-Slipper, care își reevaluează perspectivele profesionale în contextul reducerilor. „Îmi place foarte mult să fiu aici, în Marea Britanie, dar caut locuri de muncă în străinătate, deoarece acolo par să existe mai multe oportunități în acest moment”, a declarat Richardson-Slipper. Ea a menționat că mulți colegi din fizica fundamentală s-au mutat deja în alte țări. Procesul de reducere are loc în pofida unei creșteri record a bugetului alocat științei, profesorul Brian Cox descriind rezultatul drept „important”, deși nu a făcut parte din echipă. Cox a criticat decizia recentă de reducere a finanțării britanice pentru proiectul CERN. „Ar fi extraordinar să renunțăm la poziția de lider științific a Marii Britanii în acest moment, afectând programul viitor de cercetare și prejudiciind grav reputația noastră internațională, câștigată cu greu”, a declarat Cox. La rândul său, UKRI a transmis că rămâne un membru pe deplin angajat al CERN, fiind al doilea cel mai mare finanțator, cu o contribuție de aproximativ 175 de milioane de lire sterline pe an. Un purtător de cuvânt al agenției a explicat: „Am solicitat consultanță independentă și am pus în aplicare un portofoliu interesant de noi investiții în infrastructură, care include proiecte în domeniul energiei curate, imagisticii medicale și patrimoniului cultural. Cu toate acestea, ca de obicei, au existat mai multe cereri interesante de finanțare decât am putut susține.”