Pierderea auzului la adulți modifică procesarea vizuală în creier, studiu Johns Hopkins

Pierderea auzului la vârsta adultă modifică modul în care creierul procesează informațiile vizuale, adaptându-se la scăderea auditivă.

O cercetare realizată de Hey-Kyoung Lee și echipa sa de la Universitatea Johns Hopkins, publicată în revista JNeurosci în 2026, a investigat efectele pierderii auzului asupra procesării vizuale la vârsta adultă.

Experimentele, efectuate pe șoareci, au relevat o adaptare selectivă: activitatea neuronală în cortexul vizual periferic s-a atenuat semnificativ, în timp ce răspunsurile pentru câmpul vizual focal au rămas neschimbate.

Contrar așteptărilor, diminuarea activității neuronale în zona periferică a fost asociată cu o percepție mai clară a imaginilor din jur, sugerând o eficiență sporită a procesării informațiilor.

Hey-Kyoung Lee explică faptul că atenuarea activității neuronale poate îmbunătăți eficiența creierului, deși acest lucru nu se extinde asupra tuturor funcțiilor vizuale.

Rezultatele provin exclusiv din experimente pe modele animale și nu demonstrează că pierderea auzului îmbunătățește vederea la oameni.

Creierul este capabil să se adapteze la degradarea senzorială cauzată de îmbătrânire, modificând modul de procesare a informațiilor rămase disponibile.

Adaptarea la pierderea auzului nu constituie o îmbunătățire generală a vederii, ci o modificare specifică și selectivă a procesării vizuale.

Nu există nicio legătură directă între pierderea auzului și o vedetură periferică superioară la persoane, rezultatele indicând doar complexitatea adaptării cerebrale.

Cercetătorii intenționează să aprofundeze mecanismele din cortexul vizual, sperând ca înțelegerea lor să ducă la metode noi de recuperare a funcției vizuale.

Este necesară cercetarea suplimentară pentru a stabili dacă mecanismele observate la șoareci sunt valabile și la nivel uman.