Principiile stoice ale lui Marcus Aurelius reduc anxietatea: rezultatele unui studiu modern

Marcus Aurelius, împărat al Romei între anii 161 și 180 d.Hr., a consemnat reflecțiile sale filozofice într-o perioadă marcată de războaie și epidemii, oferind astăzi un model de gestionare a anxietății prin aplicarea principiilor stoice. Un studiu realizat în noiembrie 2024 de organizația Modern Stoicism, cunoscut sub numele de Stoic Week, a evaluat eficacitatea practicilor stoice asupra sănătății mentale. Programul, care a inclus aproximativ 4.753 de participanți înscrisi, a monitorizat efectele unei săptămâni de exerciții inspirate din filozofia antică. Rezultatele raportate pe 14 decembrie 2024 de Tim LeBon arată o reducere medie de 12,5% a vulnerabilității la anxietate și o scădere a vulnerabilității la depresie cu 13,3%. Autorii studiului au subliniat limitele cercetării, deoarece participanții s-au înscris voluntar și nu s-a utilizat un grup de control randomizat. Totuși, rezultatele sugerează că lucrul asupra interpretărilor și convingerilor, o preocupare centrală pentru Marcus Aurelius, ocupă un loc important în mecanismele psihologice moderne de gestionare a stresului. Principiul stoic conform căruia nu evenimentele ne tulbură, ci interpretarea pe care o facem asupra lor, găsește un ecou în terapia cognitiv-comportamentală (CBT). O analiză publicată în JAMA Psychiatry în 2024, care a examinat 65 de studii clinice randomizate cu 5.048 de participanți, a confirmat că CBT este o intervenție eficientă pentru tulburarea de anxietate generalizată. Trei exerciții practice, inspirate din „Meditații” și utile gestionării grijilor cotidiene, includ: separarea faptelor verificabile de interpretările anxioase; distincția clară între aspectele vieții asupra cărora avem control și cele pe care nu le putem influența; și identificarea unei singure acțiuni concrete și realiste de efectuat imediat, în locul analizării mentale a tuturor scenariilor posibile. Aceste practici nu constituie un tratament validat pentru tulburările clinice de anxietate și nu înlocuiesc evaluarea specializată. Cu toate acestea, ele permit individului să își examineze interpretările și să aleagă reacții mai raționale, menținând actualitate lecția împăratului-filosof în fața incertitudinii.

Participanții au dezvoltat o mai bună capacitate de a distinge între gândurile negative și realitatea factuală, diminuând tendința de a rumina asupra trecutului sau de a se îngrijora excesiv privind viitorul.