Dezbate la București despre mecanismele dezinformării vaccinale

O sesiune de dezbatere organizată joi la Palatul Patriarhiei a reunit specialiști din domeniile sănătății, combaterii dezinformării, tehnologiei și securității cibernetice, alături de reprezentanți ai presei și creatori de conținut. Evenimentul a avut ca scop analiza mecanismelor prin care se formează și se propagă narațiunile legate de vaccinare și sănătate, precum și identificarea soluțiilor pentru limitarea efectelor dezinformării și reconstrucția încrederii în știință. Inițiativa a fost coordonată de Forumul Român Pro Vaccinare, Societatea Română de Microbiologie, Societatea Română de Epidemiologie și Societatea Română pentru Politici de Vaccinare și Educație pentru Sănătate.

Alexandru Rafila, reprezentant al Societății Române de Microbiologie, a subliniat că educația pentru sănătate reprezintă „pilonul esențial” în combaterea dezinformării. El a declarat că a discutat cu noul ministru al Educației, care i-a prominit suportul pentru includerea educației sanitare ca disciplină curriculară, astfel încât tânăra generație să se dezvolte armonios. În aceeași linie, Adriana Pistol, reprezentantă a Societății Române de Epidemiologie, a semnalat scăderea percepției publice privind gravitatea bolilor prevenibile prin vaccinare. Potrivit ei, comunicarea trebuie orientată mai degrabă spre gravitatea patologiilor și a complicațiilor lor, decât exclusiv către subiectul vaccinurilor, deoarece „lumea nu mai știe cum arată bolile”. La inițiativa acestei sesionsau și Societatea Română pentru Politici de Vaccinare și Educație pentru Sănătate.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a prezentat rezultatele unui studiu care arată că 70% din populația României simte că țara este afectată de acțiuni de război hibrid, dezinformare și atacuri cibernetice. Printre sursele cel mai expuse la dezinformare, respondentii au menționat rețelele sociale (43%) și posturile de televiziune (38%). Deși 54% dintre participanți se declară siguri că pot distinge informațiile reale de cele false în contextul securității, procentul scade semnificativ la 24% când întrebarea vizează populația în general. Teodor Blidaru, din cadrul Hubului pentru Inovație în Sănătate, a explicat că dezinformarea exploatează o criză de încredere preexistentă în instituțiile publice și autoritățile sanitare, un fenomen răspândit și în țările Europei Centrale și de Est. Adesea, scepticismul vizează credibilitatea instituției care recomandă vaccinul, nu neapărat dovezile științifice în sine.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației Salvați Copiii, a reafirmat că vaccinarea copilului nu este negociabilă și constituie un drept al minorului, fiind esențială pentru sănătatea sa. „Credem că familia, statul trebuie să asigure cea mai bună stare de sănătate a copilului și vaccinarea este parte a acesteia”, a spus ea. Pe partea mediată, Claudia Nicolae, directorul general al AGERPRES, a atras atenția asupra distincției dintre presă și dezinformare. Ea a criticat terminologia de „fake news”, considerând că denaturează esența știrii, și a respins împărțirea în presă „profesionistă” versus „neprofesionistă”, argumentând că acest limbaj credibiliază nejustificat influencerii. Nicolae a subliniat că industria dezinformării este vechie, media de comunicare suferind o transformare constantă, în timp ce jurnaliștii profesioniști rămân experți în navigarea crizelor informaționale.